1
Găsiți un profesor român care vorbește fluent limba maternă sau engleza. Pe de altă parte, (cineva din limba maternă ca limbă maternă și vorbește foarte bine limba română) este foarte puțin probabil (cu excepția, poate, daca esti din Ungaria), deoarece română nu wird- vorbită lumea este un profesor o necesitate ca gramatica română este foarte greu de înțeles chiar și pentru vorbitorii nativi.
2
Obișnuiți-vă cu asta Alfabetul românesc și pronunția lui. În limba română, cuvintele sunt pronunțate exact așa cum sunt scrise. Citiți tabelul de pe Wikipedia pentru a afla mai multe.
- Acordați atenție accentuării silabelor. E destul de complicat. Obțineți un dicționar româno-română și căutați cuvintele pentru a ști cum sunt accentuate silabele lor. Asta te va ajuta foarte mult.
3
Obișnuiește-te cu literele speciale românești: "Ă" - "î" sau "â" (ambele sună la fel), "ș" și "ț". Înainte să le citiți cu ușurință în texte.
- "Ă" se pronunță / ə /, ca sfârșitul cuvântului "Floare" când îl vorbești cu un accent britanic -
- "Î" sau "â" ambele corespund sunetului / ɨ /. Nu există un sunet corespunzător în limba engleză
- "Ș" devine "sh" așa cum este vorbit în "oaie" (Loud / ʃ /) -
- "Ț" este / ʦ / vorbită
4
Cumpărați un manual românesc care vă oferă texte și liste de vocabular de traduceri. Cumpărați de asemenea un dicționar româno-german și germano-român, deoarece nu veți înțelege multe cuvinte.
5
Aflați câteva cuvinte și expresii de bază în limba română. Acestea vă vor ajuta, dacă nu doriți să învățați limba română, ci doar să călătoriți în România.
- "Acolo" = "da"
- "Nu" = "Nu"
- "Bună" = "Bună ziua!"
- "Bună ziua!" = "Bună ziua!" (după-amiaza)
- "Buna seara!" = "Buna seara!"
- "La revedere!" = "La revedere!"
- "Mulțumesc!" = "Mulțumesc!"
- "Vă rog / Te rog" = "Vă rugăm" - rețineți că "Vă rog" este plural, politicos și formal, iar "Te rog" nu este formal.
- "Îmi pare rău!" = "Ne pare rău"
6
Continuați cu fraze simple, cum ar fi numele, vârsta și fundalul. Aflați câteva verbe de bază, cum ar fi "a fi", "a avea", "o îmbinare", "o față" etc. numerele de la 0 la 100, deoarece ar trebui să știi cum să-ți spui vârsta. Iată câteva exemple:
- "Mă numesc Ioan" = "Numele meu este Ioan"
- "Am twenty years" = "Am 20 de ani" - Atenție! Verbul folosit în limba română pentru a exprima vârsta este "a avea" ("au"), nu "a fi" ("a fi").
- "Sunt american" = "Sunt american"
7
Utilizați dicționarele pentru a afla 20 de cuvinte noi pe săptămână. Scrie-o în notebook și spune-o cu voce tare până când îți poți aminti. Acest lucru vă va ajuta să vă extindeți vocabularul.
8
Învățați gramatica românească. Aceasta este cea mai grea parte. Este chiar foarte dificil pentru vorbitorii nativi să învețe toate regulile (și sute de excepții), dar nu este imposibil. Iată câteva reguli de bază:
- Articolele nehotărâte sunt "un" (masculin, singular), "o" (feminin, singular) și "Niste" (ambele sexe, la plural) - anumite produse sunt formate de anumite extensii, cum ar fi (cum - (u) l , -a, -ua, -le) la cuvinte conform anumitor reguli.
- Există 3 sexe în limba română: mascul, feminin și neutru. Substanțele neutre sunt cele care sunt folosite în singular ca mascul și în plural ca substantive feminine.
- Există 5 cazuri în limba română: nominative, genitive, dative, accusative și vocative. Substantivele au, în fiecare caz, o formă diferită (ele sunt influențate), în funcție de sex și de numărul de substantive. Formele genitive și dative și formele nominative și acuzative sunt identice. Vocativul este folosit pentru a apela / directiona pe cineva (de exemplu, suna pe cineva dupa nume pentru a-si atrage atentia).
- Există 3 forme de verb în limba română: active, pasive și reflexive. Forma reflexiv este utilizat atunci când subiectul și obiectul direct al verbului identic Video- Exemplu: „Ma îmbrac“ = „I imbraca“ Pasivul este folosit numai atunci când subiectul este obiectul unei acțiuni și subiectul. Cineva este un verb, de exemplu: "Hoțul a fost arestat de căre poliție" = "Hoțul a fost arestat de poliție".
- Există 9 moduri de verb diferite în limba română: infinitiv, indicativ, subjunctiv, condițional, prezumtiv, imperativ, supus, participiu trecut și gerund. Indicativ, subjonctiv, condiționată prezumtiv și imperativ sunt „personale“, în sensul că acestea pot fi refuzată (de timp sau persoana expres) și poate funcționa ca verb predicativ într-o propoziție, în timp ce celelalte patru forme, care sunt numite impersonală ( Infinitiv, supus, participiu trecut și gerund), pot fi folosite ca adjective sau verbe.
- Indicativul are de 8 ori: prezent, imperfect, simplu perfect, compozit perfect, plural, viitor, futur popular și trecut. Prezent se aplică atât de simplu timpul prezent și continuă Präsens- imperfect corespunde continuu trecut-simplu Perfect corespunde simplu trecutului este depășit și este doar în unele regiuni din România a folosite- a fost înlocuită în mare măsură de compus timpul perfect, care este, de asemenea, simplu Trecutul și simplul perfect și prezentul completat corespund, iar Pluperfekt corespunde trecutului.
- Modul subjunctiv are de 2 ori: trecut și prezent. Acestea corespund unei utilizări specifice a infinitivului în limba engleză (de exemplu, "Vreau pleacă"ceea ce înseamnă" vreau să plece„).
- Modul condițional are, de asemenea, de 2 ori (trecut și prezent). Acesta va fi folosit la fel ca în limba engleză.
- Präsumtivmodus are de trei ori: trecut, prezent și rulează prezența (care timpul echivalent continuu în limba engleză) - este folosit pentru o posibilă acțiune (cum ar fi „ar putea“ în limba engleză) exprimă.
- Imperativul are o singură dată - în prezent - și este folosit în aceleași condiții ca și în limba engleză.